Wednesday 21 July 2010

Obiectivitate și nu

Omului normal îi place uneori să creadă că judecă obiectiv. Are un set de valori obiective, crede el, și pe baza lui ia decizii obiective, crede el, care vor duce la beneficii maximale din majoritatea punctelor de vedere, sau cel puțin satisface majoritatea nevoilor.

Însă respectiva judecată, respectivul proces de gândire nu poate fi obiectiv. Fiindcă ființa umană nu e obiectivă, e subiectivă. Ce eu consider obiectiv, e construit în jurul propriului sistem de valori, ceea ce eu consider ca fiind obiectiv (deci judecată corectă, normală, sigură) poate fi subiectiv (sau nu) pentru alții, din punctul lor de vedere, raportat la propriul sistem de valori.

Așadar, obiectivitatea e doar subiectivitate, într-un final. Un juriu obiectiv ia decizii corecte. Da și nu! Pentru că respectivul juriu e format din persoane. Respectivele persoane iau în primul rînd decizii singulare, bazate pe acele principii personale, pe care ei le cred obiective. Însă dacă ar fi obiective, atunci nu fiecare membru ar alege de multe ori pe baza unor criterii diferite, ajungînd nu de puține ori la rezultate diferite. Poate că există unele adevăruri universale, criterii obiective pentru toți, sau care poate sunt (sau nu) din coincidență la fel, datorită naturii umane, însă restul criteriilor sunt subiective. Așadar juriul aduna aceste criterii și ia o decizie de comun acord. Deci juriul obiectiv e subiectiv ?

Știu ca poate sigur aberez, însă mi-aș fi dorit să spun ce am spus mai sus în clasele de liceu. Îmi plăcea extrem de mult să aud expresii de genul "obiectivitatea autorului e data de unele elemente esențiale ca [...]". Zău ? Pai dacă dai textul la 30 de persoane, de multe ori apar multe idei in contradicție, apar neînțelegeri. Deci multe idei subiective pe baza unui text scris de un autor obiectiv. Pentru ca toți să înțelegem același lucru din text ar trebui să știm pe ce se baza obiectivitatea autorului, deci să știm setul de valori, să ne raportam la acel set și să vedem ce iese. Iese obiectitate "falsă" sau ... "însușita". Un set de valori rigid, luat ca atare, diferit decât propriu set.

Îmi pare rău pentru non-sense, și eu sunt încă in dubii dacă are sens ce am scris, însă am judecat obiectiv, raportat la propriile convingeri și pe propriile înțelesuri. Voi, cum nu îmi știți setul de valori, veți vedea textul subiectiv și poate doar pe alocuri obiectiv. Totul tine de raportare la X sau Y.