Pizza mea cu blat crocant... :X

Tocmai am făcut 2 pizze... Mi-au ieșit foarte foarte bune - laudă proprie (a bucătarului) dar și a celor care au servit. Una are suncă porc, bacon, mozarella, roșii și porumb iar cealaltă are suncă pui, mozarella, porumb și roșii.

Rețeta pentru blat o găsiți aici, e foarte gustos.

Dar fără prea multă vorbărie, priviți creația mea.

Button a câștigat!

Jenson Button este câștigătorul campionatului mondial de F1. Echipa BrawnGP a câștigat și ea trofeul la campionatul constructorilor.

Absent notabil a fost însă Miki Alexandrescu. Nu i-am auzit vocea în timpul comentariilor. Și a fost... MINUNAT. Auzim în sfârșit team radio. Auzim în sfârșit informații relevante pentru cursa, despre cursa, despre F1, despre piloții, echipe.

Minunat. Poate că petiția a avut succes?

Observații politice

În ultimele zile (a se citi săptămâni, luni, ani) România se află în criză politică. Ceea ce nu ar fi o mare noutate, noi suntem, de altfel, constant în criză politică. Și, în funcție din ce parte privești, există o multitudine de vinovați. Cert e că, în fapt, toți sunt la fel de vinovați, ticăloși, nesimțiți, penibili, corupți și interesați doar de propria persoana.

Ce am observat însă în ultima perioadă sunt o multitudine de fenomene interesante. Și le voi lua pe rând.

1. Discursul PSD și PNL despre fraudarea alegerilor. Înțeleg, este o temă extrem de populistă. Ceea ce urmează acum este exact o declarație care a putut fi auzită zilele acestea de la toți mai-marii PSD-ului și PNL-ului, cu ghilimele deci: ”PDL dorește să rămână Blaga la Interne, ca să poată frauda alegerile, să câștige Băsescu. Și acuma, să stăm să analizăm la rece, cele spuse de Geoană sau Antonescu. Care ar fi șansele ca PDL să fraudeze alegerile? Având în vedere că partidele și-au exprimat deja temerile despre posibila fraudare a alegerilor, sunt sigur că securitatea va fi sporită. Nimeni nu riscă cu așa ceva. Și, părerea unanimă este că acest discurs aduce numai daune imaginii României. Să spui așa ceva, în anul 2009, în o Românie în care democrația este prezentă de peste 20 de ani, este după părerea mea, a colegilor mei, în fapt a tuturor celor sub 25 de ani, interesați de politică, un act de iresponsabilitate. (Sper că ați observat aluzia la discursul domnului Geoană).
   
   
2. Klaus Johannis, premier susținut de noua majoritate. Nu am nimic cu el, a fost și este primarul Sibiului. A făcut probabil treabă bună (din nou, nu mă pot pronunța, nu sunt din Sibiu, nu cunosc decât că a reușit să facă din Sibiu, capitală culturală europeană). Și totuși, de ce tocmai el? De ce nu alt primar al României? Urmează discurs subiectiv clujean: Când Boc a fost numit premier, toți au sărit în sus că nu are experiență, că nu e bun. La toate măsurile pe care le-a luat, a avut parte doar de o puternică opoziție. De ce ar fi d-nul Johannis o alegere mai bună? Fiindcă nu face parte dintr-un partid politic de mainstream? Ei și, ce importanță are, e ca și cum ar face parte din moment ce e susținut de peste 50% din configurația actuala politică. De fapt, seminificația nominalizării domnului Johannis e din nou pur populistă. Fiindca din niciun partid politic ”de top” nu există vreo persoană cu un minim grad de credibilitate, s-a apelat din afara partidului. Dar, mișcare și mai radicală, la un străin. De ce? Fiindcă la noi. încă se merge pe părerea că pentru a fi respectat, apreciat și valoros în România, e de-ajuns să fi străin.
   
   
3. Băsescu și încăpătânarea lui. Președintele Băsescu, și acum vorbesc despre el ca instituție, nu ca ți candidat la președinție, a considerat că e mai bine să facă abstracție de actuala configurație și să facă altă propunere, diferită de cea a d-lui Johannis, în persoana d-lui Lucian Croitoru, mare specialist bancar (fără nicio conotație negativă). Nu era oare mai bine dacă numea pe cine trebuie, era toată lumea fericită, se ieșea din această noua criză a perpetuei crize politice românești? Practic, prin nominalizarea sa, președintele nu a făcut fericit pe absolut nimeni: în niciun caz pe PDL, ei nu l-au propus pe Croitoru, îl acceptă însă, fiindcă nu au încotro; și în niciun caz noii majorități parlamentare, PSD, PNL și UDMR nu îl vor vota pe Croitoru. Aici însă se suprapune insituția prezindențială cu candidatul la prezidențiale Traian Băsescu. D-nul Băsescu joacă rol dublu și încearcă din orice situație să iasă în avantaj. Ce-i iese de aici e clar, drumul către alegeri anticipate, dupa prezidențiale. El e sigur că va câștiga prezidențialele și astfel încearcă probabil să contureze o noua majoritate politcă. E interesant de văzut dacă va reuși sau nu.
   
   
4. Vadim, lansare în stradă. Sincer, se poate? E o chestie complet urâtă faptul că i s-a interzis accesul în teatrul Odeon, fără motiv. Nu știu de ce, PRM zice că aveau contract, teatrul zice că nu. Poate și aici e o chestie de imagine, să se vorbească despre ”săracul Vadim, nu l-au lăsat în teatru, așa că a ales să se lanseze în stradă, alături de cetățeni”... ĂĂĂĂ, sună cunoscut însă. Parcă cineva deja a făcut asta deja? Cert este, că dacă Vadim într-adevăr nu a fost lăsat în sală din ordine politice, chestia asta îi aduce doar câștig (electoral). Crește cota SIGUR.
   

Cam atât pentru moment.

Mama Said... de la protejata lui Amy Winehouse

Dionne Bromfield ft Amy Winehouse - Mama Said

FSEGA beginners guide: Lesson 1, Cum să nu iei bursă cu medie mare, peste 9.80

Din ciclul "Mă dispera" am o întrebare (și un ghid pentru începători în FSEGA):

Lesson 1: Cum să nu iei bursa cu medie mare, peste 9.80.

Simplu, hai la FSEGA (stați liniștiți site-ul nu e foarte actualizat), facultatea cu mii de studenți la taxa (la zi și la distanta). Facultatea care ar trebui să aibă un fond de burse imens, proportional cu miile studenti. Dar fără să exagerez, mai mare decât are - pentru cei deștepți care s-ar trezi să comenteze, știu că fondul de burse se primește în funcție de numărul de studenți bugetați. Dar e aiurea, fie din cauza sumei prea mici, fie din cauza metodei de repartizare. Practic, la FSEGA se acorda burse la o mâna de oameni pe an. De exemplu, în anul 1, se dau 8-9-10 burse pe serie, x5 serii, 45-50 de burse la linia româna zi. Se adaugă încă vreo 10-12 pentru celelalte limbi, și bursele sociale. Total, cam 65-70. X3 ani, puțin peste 200 de burse pe facultate, toți anii. Gândiți-vă că unele specializări, de la anul 2 în sus mă refer acum, primesc 1 bursă pe an. Iar contabilitatea, specializarea cu cei mai mulți studenți, primește cam 5-6 burse pe an.

Succes la FSEGA. Urmează și alte lecții. Stay tuned.

Let's go to the mall, today! :))

Robin Sparkles - "Let's Go To The Mall" (full version)



Download from here (use save target as) LINK.

Mă disperă

Mă disperă pietonii care ezită să treacă pe trecerea de pietoni. Un sfat prețios: dacă treceți, treceți. Dacă nu, stați dracului pe margine. Nu tot 1 pas înainte, și apoi înapoi.

Înțeleg că mașinile sunt obiecte înfricoșătoare, da dă-o dracului de treabă. Mai hotărâți, vă rog.

Damn you, cigarettes?

Mă gândeam chiar în acest moment că ar trebui să mă las de fumat. De ce? Fiindcă... nu știu. Nu îmi vine niciun motiv. Doar că am constatat cât de addictive pot fi. Și aici vine surprinderea publicului. George a descoperit că țigările provoacă, nu vreau să spun dependență, ci mai degrabă, părerea mea, o anumita obișnuință. ”Uau, ce descoperire, cum ți-ai dat seama, nu mă puteam gândi niciodata la asta!”.

Am constatat însă (ceea ce am mai constatat și până acuma), că zilele trecute am rezistat fără să fumez mai deloc (de când a început săptămâna, 2 țigari în total, ambele primite în cate o pauză). Iar astăzi am luat decizia să-mi cumpăr un pachet. Și de aici țigările s-au fumat parcă una după alta. S-au aprins parcă singure 4 țigarete la număr, doar cât am stat la suc, 1 oră cred. Iar încă una a fost aprinsă în urmă cu câteva clipe de câtre o bricheta Zippo Slim parcă renăscută (de când am cumpărat pietre originale Zippo, diferența e... funcțională, dacă pot să zic așa). Deci, practic, în 5 ore am fumat de 2.5X mai mult decât am fumat in 48 de ore. Și astăzi a fost caz fericit, să spun așa. Dacă ieșeam aseara la Obsession, între 3/5 și 3/4 din pachet era sigur fumat. Iar restu le-aș fi terminat azi, în pauză la facultate și la suc.

Nu cred că am vreo concluzie la acest post. Fiindcă stă în firea umană să se răzgândească, de multe ori îmi trece prin cap ideea să nu mai fumez. Dar fix următorul gând care îmi trece prin cap e... ”de ce?”. Știu că nu e sănătos, știu că îmi crează probleme (pe termen lung), dar chiar și așa, parcă nu mă impulsionează nimic să mă las. Când va fi peste 10 lei pachetul probabil că voi reduce substanțial numarul de țigarete, dar tot nu voi renunța de tot. Toți veți spune că da, e greu să te lași de fumat, dependența e prea mare. Dar nu! Eu nu o consider dependență, e mai mult, repet, obișnuință. Ce altceva poți să faci când ești în oraș la suc (bere, alcool, whatever) cu prietenii și stați la taclale? Ce să faci în scurta pauză dintre ore? Ce să faci dupa o masă copioasă? Ce să faci în club? Ce să faci pe plajă, când stai la soare? Știu, sună ca și cum oricând se ivește o ocazie să fumezi o țigară. Și poate că se ivește, poate că acum delirez, dar uneori parcă nu îți imaginezi o situație fără țigări. Și parcă tot la fel, nu ți-o poți aminti fără ele... Correct me if I'm wrong, dar țigările sunt peste tot. Și pentru aia, damn you cigarettes... or not?