Sunday, 18 October 2009

Observații politice

0 comments
În ultimele zile (a se citi săptămâni, luni, ani) România se află în criză politică. Ceea ce nu ar fi o mare noutate, noi suntem, de altfel, constant în criză politică. Și, în funcție din ce parte privești, există o multitudine de vinovați. Cert e că, în fapt, toți sunt la fel de vinovați, ticăloși, nesimțiți, penibili, corupți și interesați doar de propria persoana.

Ce am observat însă în ultima perioadă sunt o multitudine de fenomene interesante. Și le voi lua pe rând.
  1. Discursul PSD și PNL despre fraudarea alegerilor. Înțeleg, este o temă extrem de populistă. Ceea ce urmează acum este exact o declarație care a putut fi auzită zilele acestea de la toți mai-marii PSD-ului și PNL-ului, cu ghilimele deci: ”PDL dorește să rămână Blaga la Interne, ca să poată frauda alegerile, să câștige Băsescu. Și acuma, să stăm să analizăm la rece, cele spuse de Geoană sau Antonescu. Care ar fi șansele ca PDL să fraudeze alegerile? Având în vedere că partidele și-au exprimat deja temerile despre posibila fraudare a alegerilor, sunt sigur că securitatea va fi sporită. Nimeni nu riscă cu așa ceva. Și, părerea unanimă este că acest discurs aduce numai daune imaginii României. Să spui așa ceva, în anul 2009, în o Românie în care democrația este prezentă de peste 20 de ani, este după părerea mea, a colegilor mei, în fapt a tuturor celor sub 25 de ani, interesați de politică, un act de iresponsabilitate. (Sper că ați observat aluzia la discursul domnului Geoană).

  2. Klaus Johannis, premier susținut de noua majoritate. Nu am nimic cu el, a fost și este primarul Sibiului. A făcut probabil treabă bună (din nou, nu mă pot pronunța, nu sunt din Sibiu, nu cunosc decât că a reușit să facă din Sibiu, capitală culturală europeană). Și totuși, de ce tocmai el? De ce nu alt primar al României? Urmează discurs subiectiv clujean: Când Boc a fost numit premier, toți au sărit în sus că nu are experiență, că nu e bun. La toate măsurile pe care le-a luat, a avut parte doar de o puternică opoziție. De ce ar fi d-nul Johannis o alegere mai bună? Fiindcă nu face parte dintr-un partid politic de mainstream? Ei și, ce importanță are, e ca și cum ar face parte din moment ce e susținut de peste 50% din configurația actuala politică. De fapt, seminificația nominalizării domnului Johannis e din nou pur populistă. Fiindca din niciun partid politic ”de top” nu există vreo persoană cu un minim grad de credibilitate, s-a apelat din afara partidului. Dar, mișcare și mai radicală, la un străin. De ce? Fiindcă la noi. încă se merge pe părerea că pentru a fi respectat, apreciat și valoros în România, e de-ajuns să fi străin.

  3. Băsescu și încăpătânarea lui. Președintele Băsescu, și acum vorbesc despre el ca instituție, nu ca ți candidat la președinție, a considerat că e mai bine să facă abstracție de actuala configurație și să facă altă propunere, diferită de cea a d-lui Johannis, în persoana d-lui Lucian Croitoru, mare specialist bancar (fără nicio conotație negativă). Nu era oare mai bine dacă numea pe cine trebuie, era toată lumea fericită, se ieșea din această noua criză a perpetuei crize politice românești? Practic, prin nominalizarea sa, președintele nu a făcut fericit pe absolut nimeni: în niciun caz pe PDL, ei nu l-au propus pe Croitoru, îl acceptă însă, fiindcă nu au încotro; și în niciun caz noii majorități parlamentare, PSD, PNL și UDMR nu îl vor vota pe Croitoru. Aici însă se suprapune insituția prezindențială cu candidatul la prezidențiale Traian Băsescu. D-nul Băsescu joacă rol dublu și încearcă din orice situație să iasă în avantaj. Ce-i iese de aici e clar, drumul către alegeri anticipate, dupa prezidențiale. El e sigur că va câștiga prezidențialele și astfel încearcă probabil să contureze o noua majoritate politcă. E interesant de văzut dacă va reuși sau nu.

  4. Vadim, lansare în stradă. Sincer, se poate? E o chestie complet urâtă faptul că i s-a interzis accesul în teatrul Odeon, fără motiv. Nu știu de ce, PRM zice că aveau contract, teatrul zice că nu. Poate și aici e o chestie de imagine, să se vorbească despre ”săracul Vadim, nu l-au lăsat în teatru, așa că a ales să se lanseze în stradă, alături de cetățeni”... ĂĂĂĂ, sună cunoscut însă. Parcă cineva deja a făcut asta deja? Cert este, că dacă Vadim într-adevăr nu a fost lăsat în sală din ordine politice, chestia asta îi aduce doar câștig (electoral). Crește cota SIGUR.
Cam atât pentru moment.

Leave a Reply

Labels